Housing Forum – Talks that build

Pe 12 septembrie, la București a avut loc conferința Housing Forum – Talks that build, o conferință internațională pe tema locuirii în România organizată de Habitat for Humanity România. Prezenta ediție a fost organizată în parteneriat cu CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, MKBT: Make Better și Fundația PACT. Housing Forum 2018 i-a avut invitați pe Ashna S. Mathema – specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială, Gabriela Inchauste – economist, Banca Mondială, Vladimir Macura – arhitect și expert în așezări informale, Magdalena Ruszkowska-Cieślak – director național, Habitat for Humanity Polonia și Adrian Dan – sociolog, conferențiar universitar la Universitatea din București.

Evenimentul și-a propus să creeze cadrul necesar dezbaterii pentru a identifica soluții și bune practici în domeniul locuirii pentru grupuri vulnerabile afectate de locuire precară. Așezările informale și politicile de locuire socială au reprezentat subiectele de dezbatere ale celor 2 ateliere organizate în cadrul Housing Forum 2018.

Un număr de 50 de participanți – experți internaționali în locuire, reprezentanți ai societății civile și ai autorităților locale și centrale –  au dezbătut situația celor peste 64.000 de familii care trăiesc în așezări informale, fără acte de posesie pe terenul pe care îl ocupă, fără acces sau cu acces limitat la utilități și servicii, uneori fără acte de identitate și pe de altă parte, problematica locuințelor sociale, în contextul în care țara noastră are cel mai redus stoc din Uniunea Europeană, estimat la 1,2%, față de țări din UE în care un sfert (Austria, Marea Britanie, Spania) sau chiar o treime (Olanda) din stocul disponibil este alocat locuințelor sociale.

 “Trebuie să facem din problematica locuirii o prioritate. Pentru că o locuință decentă înseamnă oportunități de dezvoltare, siguranță și sănătate, acces mai ușor la piața muncii și la educație. La ediția de anul acesta a Housing Forum, am adus la aceeași masă societatea civilă, mediul academic și autoritățile locale și centrale în încercarea de a găsi soluții de locuire pentru cei mai vulnerabili dintre noi. Pentru că, de multe ori, tocmai cei mai afectați de sărăcie și condiții precare de locuire sunt mai ușor de ignorat și de exclus din decizia publică”, spune Nicoleta Chiriță, Advocacy Manager Habitat for Humanity România.

Interesul atâtor participanți de a contribui cu idei și propuneri a demonstrat încă o dată că locuirea în așezări informale este o realitate care nu mai poate fi neglijată. În prezent, în acest tip de așezări locuiesc cel puțin 200.000 de oameni, numărul lor fiind în creștere. Dacă nu intervenim, riscăm ca fenomenul să capete proporții incontrolabile, cu consecințe atât asupra sănătății, siguranței și viitorului oamenilor din aceste așezări cât și asupra comunităților și orașelor. Există, însă, mijloace de intervenție și modele de bună practică care ne pot ghida.

Reținem, așadar, necesitatea creării de urgență a unui cadru normativ vizând așezările informale, definirii termenului și identificarii principalelor tipologii pe care trebuie să le avem în vedere atunci când conturăm scenarii adaptate de acțiune. „Plecăm de la Housing Forum cu principii clare pe care o Lege a aşezărilor informale trebuie să le includă: intervenţia vizează identificarea şi reglementarea aşezărilor informale, în funcţie de tipologia acestora, implicarea actorilor locali şi a comunităţii în întregul proces, stabilirea unor roluri clare pentru fiecare autoritate publică implicată la nivel central şi local, cât şi a unor sancţiuni. Pe scurt, o «lege cu dinţi» (cu responsabilităţi clare şi sancţiuni pentru toţi cei implicaţi, autorităţi şi locuitori), aşa cum a spus unul dintre participanţi, pentru ca aşezările informale istorice să devină istorie, iar fenomenul să fie descurajat pe viitor”spune Bogdan Suditu, MKBT: MakeBetter.