Vineri, 6 iulie 2018, a avut loc la București conferința internațională Tackling informal settlements – practices and policies dealing with housing informality (Soluții pentru așezările informale – practici și politici care abordează locuirea informală) cu participarea extraordinară a unor experți de renume internațional în domeniul politicilor locuirii și planificării urbane precum Doamna Sasha Tsenkova (Profesor Universitatea Calgary, Canada), Domnul Julien Damon (Profesor Sciences Po Paris, Franța), Domnul Ashmet Elezovski (National Roma Centrum, Macedonia) și a numeroși reprezentanți ai autorităților naționale (MDRAP, ANR), ai autorităților locale, ai ONG-urilor și comunităților locale care se confruntă cu problematica locuirii informale sau problematici conexe acesteia în România.

Peste 64.000 de familii din România trăiesc în așezări informale, fără a avea un drept de posesie asupra terenurilor și caselor lor, în unele cazuri fără acte de identitate, cu acces limitat sau chiar inexistent la utilitățile de bază și la infrastructura rutieră. Deseori, locurile în care sunt amplasate casele pun în pericol siguranța și sănătatea rezidenților. Cu toate acestea, cadrul normativ în vigoare, politicile guvernamentale și programele UE destinate României nu cuprind referiri clare cu privire la așezările informale, ceea ce reprezintă unul dintre principalele obstacole care împiedică intervențiile publice în cadrul acestora, stoparea sau reducerea acestui fenomen și a problemelor care decurg din situația de informalitate.

1 din 8 persoane din lume locuiește în slums, conform UN Habitat, totalizând în 2016 aproximativ 1 miliard de oameni. Potrivit Sashei Tsenkova, se estimează că numai în Europa sunt 15 milioane de oameni care locuiesc în așezări informale, fără a pune la socoteală valul recent de migrație care înseamnă alți 3,5 milioane de oameni.

În timp ce alte state recunosc existența acestui fenomen socio-spațial și au început să caute soluții dedicate locuirii informale sau problemelor asociate, problematica apariției și dezvoltării lor este încă un subiect puțin analizat și dezbătut în România. Mai mult decât atât, inițiativele publice și dezbaterile cu privire la implementarea de soluții la nivel național pentru atenuarea problemelor asociate locuirii informale sunt puțin dezvoltate și, chiar și acolo unde există interes și disponibilitate, lipsa experienței și a unui cadru juridic și programatic dedicat împiedică acțiunea.

În România fenomenul locuirii informale este semnificativ atât prin numărul oamenilor afectați cât mai ales datorită lipsei de reacție din ultimii 25 de ani – atât din partea autorităților centrale cât și la nivelul comunităților, acolo unde se pot lua măsuri de soluționare a cazurilor individuale sau colective. Există mai multe tipologii ale excluderii care au dus și duc încă la locuire informală atât în mediul urban cât și in cel rural, în România, cu consecințe grave asupra drepturilor de bază ale oamenilor”, a subliniat Sasha Tsenkova în cadrul conferinței de la București.

Evenimentul a prilejuit prezentarea în context internațional a fenomenului locuirii informale și a unor bune practici aplicate în alte țări care recunosc, definesc și abordează fenomenul. În plus, unul dintre cele mai importante obiective ale evenimentului l-a constituit facilitarea unui dialog susținut și lucrul împreună al actorilor publici și privați relevanți pentru recunoașterea și soluționarea fenomenului la nivel local, inclusiv în ce privește schimbul de cunoștințe și bune practici cunoscute sau necesare pentru elaborarea politicilor și programelor dedicate acestui fenomen în România.

Vă invităm să urmăriți mai jos un scurt film despre fenomenul locuirii informale în România.

Agenda evenimentului

I. Panel internațional – Recunoaștere, responsabilitate și soluții – bune practici internaționale

Speakeri:

• Dna. Sasha Tsenkova, Canada – „Informality, Urban Planning & Rebuilding Resilient Communities”
• Dl. Ashmet Elezovski, Macedonia – „Legalization of Roma Housing in Macedonia”
• Dl. Julien Damon, Franța – „Three perspectives on slums: the world, Europe, France”
• Q&A

Nu putem veni cu o definiție uniformă care să acopere toate tipurile de comunități informale care există pe glob. În multe țări e vorba despre un fenomen – din nefericire, în creștere – cu o istorie mai îndelungată, ce a acompaniat valurile de urbanizare. Oamenii au migrat spre orașe ca spre niște locuri ale speranței, ale șansei la un loc de muncă și la o viață mai bună, locuri ale prosperității. Pentru mulți oameni, însă, promisiunile urbanizării nu se adeveresc, iar ei ajung cetățeni marginali. Așezările informale, pe care eu le numesc “self-made cities” sunt, în fapt, zone cât se poate de viabile, cu un real potențial economic și social, deocamdată nevalorificat. Așezările informale se referă așadar atât la marginalitate și grupuri vulnerabile – “peisaje ale disperării” în care sunt afectate drepturile unor oameni la un trai decent – cât și la locuri al căror potențial este irosit, unde schimburile economice nu sunt formalizate”, a declarat Sasha Tsenkova.

Dacă Sasha Tsenkova a subliniat importanța înțelegerii fenomenului așezărilor informale ca fiind o oportunitate și nu doar o provocare și a vorbit despre cei trei “P”: people (oameni), politics (politici), places (locuri) – în sensul că politicile din domeniu trebuie făcute pentru oameni cu scopul de a crea comunități reziliente, Julien Damon a subliniat diferențele dintre țările bogate din Europa de Vest și orașele sărace din Sudul Global în ce privește modul de coagulare și dezvoltare teriorială a orașelor: planificare-construcție-trai (vest) vs. trai-construcție-planificare (sud) – cu consecințe serioase asupra locuirii.

Ar fi extrem de ambițios să vorbim despre soluții care pot fi pur și simplu preluate de la un loc la altul. Două lucruri sunt, însă, extrem de importante: atenția publică, recunoașterea fenomenului și investițiile publice în programe de soluționarea multiplelor forme de locuire informală. Există sume enorme de bani care sunt destinate rezolvării unor probleme ale unor comunități precum cea Roma, este uimitor că acestea nu sunt momentan direcționate și spre rezolvarea problemelor de locuire” a subliniat Julien Damon în cadrul conferinței de la București.

Intervenția lui Ashmet Elezovski, reprezentantul National Roma Centrum Macedonia, a evidențiat modul în care, în urma adoptării unei legi pentru legalizarea așezărilor informale în Macedonia, un ONG local îi sprijină pe oamenii care locuiesc în așezări infromale să își legalizeze casele.

A fost extrem de important să ajungem cu acest subiect pe agenda politică din Macedonia. Campania noastră a început încă de prin 2005 și a însemnat, pe de o parte, acțiuni concertate de advocacy și conștientizare desfășurate de un grup de ONG-uri, și, pe de altă parte, începând cu 2010, în lucrul direct cu beneficiarii, pentru informarea și organizarea lor, astfel încât legea legalizării infrastructurilor informale să poată avea efectul dorit în rândul categoriilor celor mai afectate de informalitate”, a precizat Ashemt Elezovski.

II. Discuție moderată – Context și problematici naționale

Invitați panel :

• Dl. Constantin Bobaru, Primar Bumbești-Jiu
• Dna. Mariana Buceanu, Agenția Națională pentru Romi
• Dna. Bianca Ciocan, Consilier Secretariatul General al Guvernului
• Dl. Petre Florin Manole, deputat
• Dna. Eugenia Sas, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
• Dl. Daniel Vâlceanu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
• Dna. Flori Nica, GAL Reșița

III. Grupuri de lucru tematice

• Legislație
• Restructurare urbanistică și planificare
• Abordare integrată, măsuri complementare
• Finanțări naționale și europene posibil destinate comunităților defavorizate – limitări și oportunități

Recomandările discutate în cadrul grupurilor de lucru sunt disponibile aici.

Evenimentul organizat a creat, de asemenea, contextul formării unui grup de lucru inter-instituțional pe tema locuirii informale în România o nevoie sesizată de majoritatea participanților la discuții și inclusă pe agenda unor instituții precum Agenția Națională pentru Romi și al Secretariatul General al Guvernului.

Conferința internațională organizată de Fundația PACT, MKBT: Make Better, GAL Reșița, Asociația DEP Bumbești-Jiu, Grupul de Inițiativă Valea Corbului face parte din proiectul No man’s land: Locuirea informală în comunitățile de romi – recunoaștere, responsabilitate și soluții comune, care are ca obiective documentarea fenomenului locuirii informale din România, proporțiile și efectele acestuia; creșterea gradului de conștientizare asupra acestui fenomen; explorarea opțiunilor și soluțiilor normative și operaționale posibile pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din așezările informale, respectiv limitarea fenomenului locuirii informale în România.

Evenimentul a beneficiat de susținerea Ambasadei Republicii Franceze în România și a Habitat for Humanity România (prin proiectul Build Solid Ground, finanțat de Uniunea Europeană). Mulțumim!

Foto eveniment

foto: Andrei Dudea