Pe 12 septembrie, la București a avut loc conferința Housing Forum – Talks that build, o conferință internațională pe tema locuirii în România organizată de Habitat for Humanity România. Prezenta ediție a fost organizată în parteneriat cu CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, MKBT: Make Better și Fundația PACT. Housing Forum 2018 i-a avut invitați pe Ashna S. Mathema – specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială, Gabriela Inchauste – economist, Banca Mondială, Vladimir Macura – arhitect și expert în așezări informale, Magdalena Ruszkowska-Cieślak – director național, Habitat for Humanity Polonia și Adrian Dan – sociolog, conferențiar universitar la Universitatea din București.

Evenimentul și-a propus să creeze cadrul necesar dezbaterii pentru a identifica soluții și bune practici în domeniul locuirii pentru grupuri vulnerabile afectate de locuire precară. Așezările informale și politicile de locuire socială au reprezentat subiectele de dezbatere ale celor 2 ateliere organizate în cadrul Housing Forum 2018.

Un număr de 50 de participanți – experți internaționali în locuire, reprezentanți ai societății civile și ai autorităților locale și centrale –  au dezbătut situația celor peste 64.000 de familii care trăiesc în așezări informale, fără acte de posesie pe terenul pe care îl ocupă, fără acces sau cu acces limitat la utilități și servicii, uneori fără acte de identitate și pe de altă parte, problematica locuințelor sociale, în contextul în care țara noastră are cel mai redus stoc din Uniunea Europeană, estimat la 1,2%, față de țări din UE în care un sfert (Austria, Marea Britanie, Spania) sau chiar o treime (Olanda) din stocul disponibil este alocat locuințelor sociale.

 “Trebuie să facem din problematica locuirii o prioritate. Pentru că o locuință decentă înseamnă oportunități de dezvoltare, siguranță și sănătate, acces mai ușor la piața muncii și la educație. La ediția de anul acesta a Housing Forum, am adus la aceeași masă societatea civilă, mediul academic și autoritățile locale și centrale în încercarea de a găsi soluții de locuire pentru cei mai vulnerabili dintre noi. Pentru că, de multe ori, tocmai cei mai afectați de sărăcie și condiții precare de locuire sunt mai ușor de ignorat și de exclus din decizia publică”, spune Nicoleta Chiriță, Advocacy Manager Habitat for Humanity România.

Interesul atâtor participanți de a contribui cu idei și propuneri a demonstrat încă o dată că locuirea în așezări informale este o realitate care nu mai poate fi neglijată. În prezent, în acest tip de așezări locuiesc cel puțin 200.000 de oameni, numărul lor fiind în creștere. Dacă nu intervenim, riscăm ca fenomenul să capete proporții incontrolabile, cu consecințe atât asupra sănătății, siguranței și viitorului oamenilor din aceste așezări cât și asupra comunităților și orașelor. Există, însă, mijloace de intervenție și modele de bună practică care ne pot ghida.

Reținem, așadar, necesitatea creării de urgență a unui cadru normativ vizând așezările informale, definirii termenului și identificarii principalelor tipologii pe care trebuie să le avem în vedere atunci când conturăm scenarii adaptate de acțiune. „Plecăm de la Housing Forum cu principii clare pe care o Lege a aşezărilor informale trebuie să le includă: intervenţia vizează identificarea şi reglementarea aşezărilor informale, în funcţie de tipologia acestora, implicarea actorilor locali şi a comunităţii în întregul proces, stabilirea unor roluri clare pentru fiecare autoritate publică implicată la nivel central şi local, cât şi a unor sancţiuni. Pe scurt, o «lege cu dinţi» (cu responsabilităţi clare şi sancţiuni pentru toţi cei implicaţi, autorităţi şi locuitori), aşa cum a spus unul dintre participanţi, pentru ca aşezările informale istorice să devină istorie, iar fenomenul să fie descurajat pe viitor”spune Bogdan Suditu, MKBT: MakeBetter.

20180912_142304
20180912_142202
20180912_142542
20180912_142153

28/mai/2020

Vineri, 6 iulie 2018, a avut loc la București conferința internațională Tackling informal settlements – practices and policies dealing with housing informality (Soluții pentru așezările informale – practici și politici care abordează locuirea informală) cu participarea extraordinară a unor experți de renume internațional în domeniul politicilor locuirii și planificării urbane precum Doamna Sasha Tsenkova (Profesor Universitatea Calgary, Canada), Domnul Julien Damon (Profesor Sciences Po Paris, Franța), Domnul Ashmet Elezovski (National Roma Centrum, Macedonia) și a numeroși reprezentanți ai autorităților naționale (MDRAP, ANR), ai autorităților locale, ai ONG-urilor și comunităților locale care se confruntă cu problematica locuirii informale sau problematici conexe acesteia în România.

Peste 64.000 de familii din România trăiesc în așezări informale, fără a avea un drept de posesie asupra terenurilor și caselor lor, în unele cazuri fără acte de identitate, cu acces limitat sau chiar inexistent la utilitățile de bază și la infrastructura rutieră. Deseori, locurile în care sunt amplasate casele pun în pericol siguranța și sănătatea rezidenților. Cu toate acestea, cadrul normativ în vigoare, politicile guvernamentale și programele UE destinate României nu cuprind referiri clare cu privire la așezările informale, ceea ce reprezintă unul dintre principalele obstacole care împiedică intervențiile publice în cadrul acestora, stoparea sau reducerea acestui fenomen și a problemelor care decurg din situația de informalitate.

1 din 8 persoane din lume locuiește în slums, conform UN Habitat, totalizând în 2016 aproximativ 1 miliard de oameni. Potrivit Sashei Tsenkova, se estimează că numai în Europa sunt 15 milioane de oameni care locuiesc în așezări informale, fără a pune la socoteală valul recent de migrație care înseamnă alți 3,5 milioane de oameni.

În timp ce alte state recunosc existența acestui fenomen socio-spațial și au început să caute soluții dedicate locuirii informale sau problemelor asociate, problematica apariției și dezvoltării lor este încă un subiect puțin analizat și dezbătut în România. Mai mult decât atât, inițiativele publice și dezbaterile cu privire la implementarea de soluții la nivel național pentru atenuarea problemelor asociate locuirii informale sunt puțin dezvoltate și, chiar și acolo unde există interes și disponibilitate, lipsa experienței și a unui cadru juridic și programatic dedicat împiedică acțiunea.

În România fenomenul locuirii informale este semnificativ atât prin numărul oamenilor afectați cât mai ales datorită lipsei de reacție din ultimii 25 de ani – atât din partea autorităților centrale cât și la nivelul comunităților, acolo unde se pot lua măsuri de soluționare a cazurilor individuale sau colective. Există mai multe tipologii ale excluderii care au dus și duc încă la locuire informală atât în mediul urban cât și in cel rural, în România, cu consecințe grave asupra drepturilor de bază ale oamenilor”, a subliniat Sasha Tsenkova în cadrul conferinței de la București.

Evenimentul a prilejuit prezentarea în context internațional a fenomenului locuirii informale și a unor bune practici aplicate în alte țări care recunosc, definesc și abordează fenomenul. În plus, unul dintre cele mai importante obiective ale evenimentului l-a constituit facilitarea unui dialog susținut și lucrul împreună al actorilor publici și privați relevanți pentru recunoașterea și soluționarea fenomenului la nivel local, inclusiv în ce privește schimbul de cunoștințe și bune practici cunoscute sau necesare pentru elaborarea politicilor și programelor dedicate acestui fenomen în România.

Vă invităm să urmăriți mai jos un scurt film despre fenomenul locuirii informale în România.

Agenda evenimentului

I. Panel internațional – Recunoaștere, responsabilitate și soluții – bune practici internaționale

Speakeri:

  • Dna. Sasha Tsenkova, Canada – „Informality, Urban Planning & Rebuilding Resilient Communities”
  • Dl. Ashmet Elezovski, Macedonia – „Legalization of Roma Housing in Macedonia”
  • Dl. Julien Damon, Franța – „Three perspectives on slums: the world, Europe, France”
  • Q&A

Nu putem veni cu o definiție uniformă care să acopere toate tipurile de comunități informale care există pe glob. În multe țări e vorba despre un fenomen – din nefericire, în creștere – cu o istorie mai îndelungată, ce a acompaniat valurile de urbanizare. Oamenii au migrat spre orașe ca spre niște locuri ale speranței, ale șansei la un loc de muncă și la o viață mai bună, locuri ale prosperității. Pentru mulți oameni, însă, promisiunile urbanizării nu se adeveresc, iar ei ajung cetățeni marginali. Așezările informale, pe care eu le numesc “self-made cities” sunt, în fapt, zone cât se poate de viabile, cu un real potențial economic și social, deocamdată nevalorificat. Așezările informale se referă așadar atât la marginalitate și grupuri vulnerabile – “peisaje ale disperării” în care sunt afectate drepturile unor oameni la un trai decent – cât și la locuri al căror potențial este irosit, unde schimburile economice nu sunt formalizate”, a declarat Sasha Tsenkova.

Dacă Sasha Tsenkova a subliniat importanța înțelegerii fenomenului așezărilor informale ca fiind o oportunitate și nu doar o provocare și a vorbit despre cei trei “P”: people (oameni), politics (politici), places (locuri) – în sensul că politicile din domeniu trebuie făcute pentru oameni cu scopul de a crea comunități reziliente, Julien Damon a subliniat diferențele dintre țările bogate din Europa de Vest și orașele sărace din Sudul Global în ce privește modul de coagulare și dezvoltare teriorială a orașelor: planificare-construcție-trai (vest) vs. trai-construcție-planificare (sud) – cu consecințe serioase asupra locuirii.

Ar fi extrem de ambițios să vorbim despre soluții care pot fi pur și simplu preluate de la un loc la altul. Două lucruri sunt, însă, extrem de importante: atenția publică, recunoașterea fenomenului și investițiile publice în programe de soluționarea multiplelor forme de locuire informală. Există sume enorme de bani care sunt destinate rezolvării unor probleme ale unor comunități precum cea Roma, este uimitor că acestea nu sunt momentan direcționate și spre rezolvarea problemelor de locuire” a subliniat Julien Damon în cadrul conferinței de la București.

Intervenția lui Ashmet Elezovski, reprezentantul National Roma Centrum Macedonia, a evidențiat modul în care, în urma adoptării unei legi pentru legalizarea așezărilor informale în Macedonia, un ONG local îi sprijină pe oamenii care locuiesc în așezări infromale să își legalizeze casele.

A fost extrem de important să ajungem cu acest subiect pe agenda politică din Macedonia. Campania noastră a început încă de prin 2005 și a însemnat, pe de o parte, acțiuni concertate de advocacy și conștientizare desfășurate de un grup de ONG-uri, și, pe de altă parte, începând cu 2010, în lucrul direct cu beneficiarii, pentru informarea și organizarea lor, astfel încât legea legalizării infrastructurilor informale să poată avea efectul dorit în rândul categoriilor celor mai afectate de informalitate”, a precizat Ashemt Elezovski.

II. Discuție moderată – Context și problematici naționale

Invitați panel :

  • Dl. Constantin Bobaru, Primar Bumbești-Jiu
  • Dna. Mariana Buceanu, Agenția Națională pentru Romi
  • Dna. Bianca Ciocan, Consilier Secretariatul General al Guvernului
  • Dl. Petre Florin Manole, deputat
  • Dna. Eugenia Sas, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
  • Dl. Daniel Vâlceanu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
  • Dna. Flori Nica, GAL Reșița

III. Grupuri de lucru tematice

  • Legislație
  • Restructurare urbanistică și planificare
  • Abordare integrată, măsuri complementare
  • Finanțări naționale și europene posibil destinate comunităților defavorizate – limitări și oportunități

Recomandările discutate în cadrul grupurilor de lucru sunt disponibile aici.

Evenimentul organizat a creat, de asemenea, contextul formării unui grup de lucru inter-instituțional pe tema locuirii informale în România o nevoie sesizată de majoritatea participanților la discuții și inclusă pe agenda unor instituții precum Agenția Națională pentru Romi și al Secretariatul General al Guvernului.

Conferința internațională organizată de Fundația PACT, MKBT: Make Better, GAL Reșița, Asociația DEP Bumbești-Jiu, Grupul de Inițiativă Valea Corbului face parte din proiectul No man’s land: Locuirea informală în comunitățile de romi – recunoaștere, responsabilitate și soluții comune, care are ca obiective documentarea fenomenului locuirii informale din România, proporțiile și efectele acestuia; creșterea gradului de conștientizare asupra acestui fenomen; explorarea opțiunilor și soluțiilor normative și operaționale posibile pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din așezările informale, respectiv limitarea fenomenului locuirii informale în România.

Evenimentul a beneficiat de susținerea Ambasadei Republicii Franceze în România și a Habitat for Humanity România (prin proiectul Build Solid Ground, finanțat de Uniunea Europeană). Mulțumim!

Foto eveniment

Sasha Tsenkova la Bucuresti
DSC01290
Primul panel Bogdan Suditu Julien Damon Sasha Tsenkova
DSC00934
DSC00946
DSC00958
DSC00961
DSC00968
DSC00972
DSC01012
DSC01003
DSC01034
DSC01098
DSC01181
grup de lucru politici integrate finantare
DSC01161

foto: Andrei Dudea