Întâlniri cu comunitatea din Câlnic
La începutul anului 2022, am început o serie de întâlniri cu comunitatea din Câlnic, Reșița pentru a discuta nevoile de locuire și de a identifica soluții pentru acestea, în cadrul proiectului dedicat așezărilor informale, desfășurat cu sprijinul autorităților și organizațiile locale, prin implicarea grupurilor vulnerabile din zonă.
„N-am acte. Nu exist. Model inovativ de intervenție participativă în așezări informale” e primul proiect de reglementare a locuirii fără forme legale din România. Zona de intervenție a proiectului este capătul străzii Bistra din cartierul Câlnic, Reșița, considerată o astfel de așezare informală, locuită de familii care trăiesc în case degradate, improvizate și fără forme legale. Scopul final este de a identifica soluții pentru a le putea oferi asistență juridică familiilor, astfel încât acestea să intre în legalitate.
Proiectul este derulat de Asociația Make Better, în parteneriat cu Primăria Municipiului Reșița și Fundația Humanitas Pro Deo Reșița, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Printre punctele-cheie ale proiectului sunt, pe lângă elaborarea unui plan urbanistic zonal, implicarea grupurilor vulnerabile din Câlnic atât pentru identificarea nevoilor acestora, precum și în procesul decizional legat de planificarea urbană a așezării și obținerea unui drept de deținere pentru terenurile pe care le ocupă.
Așezările informale sunt perimetre cu locuințe dezvoltate spontan, pe terenuri care nu au funcțiuni de locuire reglementate urbanistic, situate de obicei la periferia localităților urbane sau rurale, în care locuitorii nu au un drept de deținere legală asupra terenurilor și locuințelor pe care le-au construit și le ocupă.
În România, există cel puțin 64.000 de familii care locuiesc în așezări informale, la periferia satelor și orașelor. Acesta nu este un fenomen recent în România, primele așezări informale au apărut acum mai bine de 70 de ani, iar scara și gravitatea acestui fenomen sunt în creștere. Locuirea informală nu a fost recunoscută și asumată ca realitate în legislația românească sau în documente strategice naționale, și nici nu a făcut obiectul unei politici publice specifice până în prezent (odată cu adoptarea Legii Așezărilor Informale în 2020). Acest lucru a dus în timp la extinderea necontrolată a acestor așezări și agravarea problemelor sociale asociate acestora.
În urma cercetărilor noastre din Câlnic și discuțiilor cu locuitorii despre situația actuală a propriilor locuințe, au fost identificate următoarele date despre caracteristicile urbanistice ale așezării informale:
- În zona Bistra au fost identificate 46 de loturi pe care se află construcții, dintre care una este în stadiu de fundație, iar pe un lot se află grajduri pentru animale.
- 32 de locuințe sunt moștenite de la părinți (fără a deține vreun act în acest sens sau fără ca succesiunea să fie realizată notarial) și 11 locuințe au fost construite de aceștia.
- 23 loturi au împrejmuiri, 15 au împrejmuiri parțiale, iar 8 nu au nicio împrejmuire.
- Nicio locuință nu are sistem propriu de apă și nici branșament la rețeaua de alimentare cu apă potabilă, singura sursă de apă potabilă fiind cele 2 fântâni din zona.
- Nicio locuință nu are baie.
- Doar 14 locuințe au contoare și contract legal, alte 19 locuințe fiind conectate la rețeaua electrică a vecinilor cu contract, iar 11 locuințe nu au deloc acces la electricitate.
Locuire Informală
Locuireinformala.ro își propune să crească într-o bibliotecă de resurse care să ajute la o mai bună înțelegere a fenomenului de locuire informală, dar și la mobilizarea pentru găsirea și implementarea de soluții.