28/nov./2020

Legea prin care așezările informale vor fi identificate și pot fi legalizate în România a fost promulgată în 24 iulie 2019 și a devenit Legea nr. 151/2019 pentru completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Proiectul “No man’s land” a constituit un adevărat salt în conștientizarea și adresarea incluzivă a fenomenului locuirii informale în România. Subtitlulul ”Recunoaștere, responsabilitate și soluții împărtășite“ sumarizează perfect efortul echipei de proiect (MKBT: Make Better, Fundația PACT, Grupul de Inițiativă Valea Corbului, DEP Bumbești Jiu și GAL Resita).

Obiectivul proiectului a fost promovarea unui cadru legal prin care, împreună cu comunitățile și autoritățile publice locale, să acționăm pentru siguranța locuirii și sănătatea locuitorilor din așezările informale. Pentru asta, am urmat toți pașii necesari unei abordări integrate, am documentat, analizat, consultat comunități și autorități publice, am comunicat public și am organizat conferințe și workshopuri pentru a conștientiza actorii relevanți cu privire la realitatea “informală” în care trăiesc cel puțin 200.000 cetățeni români. Am făcut filme (cu mulțumiri Asociaţia Vira), hărți GIS (Mihai Tentis), fotografii (George Popescu) și expoziții (inclusiv în interiorul Parlamentului României), totul pentru a aduce realitatea mai aproape de instituții și actori publici. 

Suntem bucuroși să anunțăm publicarea legii în Monitorul Oficial nr.623/26 iulie 2019, dar munca noastră nu e nici pe departe încheiată. Fundația PACT și MKBT, vor rămâne actori implicați în soluționarea problematicii locuirii informale în România. Iar munca în teren, pentru aplicarea legii, abia acum începe…

Mulțumim deputaților Petre Florin Manole și Adrian Dohotaru care, în numele celor 27 de deputați semnatari inițiatori ai proiectului de lege, au depus în octombrie 2018 proiectul de lege și l-au urmărit în parcursul său parlamentar prin comisii și camere. Grație lor, dar și al Violetei Alexandru și a lui Borbély László, am putut contacta toate grupurile parlamentare, cu care am discutat soluțiile normative propuse și măsurile necesare a fi instituite prin lege. Legea a fost aprobată cu unanimitatea membrilor Parlamentului, după ce a fost dezbătută și în cadrul unui grup de lucru interministerial organizat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – Romania, la care au fost invitați și reprezentanți ai asociațiilor profesionale și organizațiilor non-guvernamentale din domeniu! Mulțumim tuturor celor implicați!


28/nov./2020

Pe 3 octombrie 2018, la finalul a doi ani de cercetare și acțiuni de conștientizare, Fundația PACT și MKBT: Make Better, în parteneriat cu GAL Reșița, Asociația DEP Bumbești-Jiu, Grupul de Inițiativă Valea Corbului, au anunțat finalizarea cu succes a primului pas în direcția recunoașterii și a reglementării așezărilor informale din România: introducerea în procedură parlamentară a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350 / 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul sau Legea așezărilor informale. Procesul legislativ poate fi urmărit pe pagina Senatului României.

Potrivit unei cercetări derulate în perioada 2013-2014, la care au răspuns doar 53% dintre UAT-uri, în România ar exista 50.000 de locuințe și aproximativ 64.000 de familii situate în așezări informale, peste 200.000 de cetățeni lipsiți de acte de identitate permanente, cu acces zero sau limitat la infrastructură și servicii de bază precum electricitatea sau apa curentă, servicii de educație și sănătate. România este singura țară din UE care condiționează identitatea (deținerea unor documente de identitate definitive) de proprietate (deținerea de acte de proprietate).

Până acum, legislația românească relevantă nu facea nicio referire la așezările informale și nu permitea reglementarea situației în care trăiesc locuitorii acestora. În lipsa unoi reglementări, fenomenul riscă să se extindă, făcând și mai dificile intervențiile ulterioare. Proiectul legislativ, depus pe 3 octombrie la registratura Senatului, propune o definiție a așezărilor informale, stabilește cadrul necesar de intervenție publică integrată pentru reglementarea, limitarea extinderii așezărilor informale și îmbunătățirea condițiilor de viață și siguranță a locuitorilor acestora și clarifică responsabilitățile autorităților publice în coordonarea activităților de identificare, reglementare, evaluare și monitorizare a așezărilor informale din România.

Proiectul a fost depus de următorii inițiatori: Petre Florin Manole (PSD), Adrian Dohotaru (independent), Oana Bîzgan-Gayral (independent), Iulian Bulai (USR), Marian-Gheorghe Cucșa (ALDE), Nicușor Dan (USR), Angelica Fădor (PNL), Laura Mihaela Fulgeanu Moagher (PSD), Cristian Ghica (USR), Cristian Ghinea (USR), Nicolae Georgescu (PSD), Laurențiu-Dan Leoreanu (PNL), Adrian Mocanu (ALDE), Andrei Nicolae (PSD), Eugen Neață (PSD), Daniela Oteșanu (PSD), Adrian Claudiu Prisnel (USR), Florina Presadă (USR), Andrei Pop (PSD), Claudiu-Florin Roman (PNL), Adrian Solomon (PSD), Daniel Suciu (PSD), Răzvan-Ion Ursu (PSD), Daniel Vasile (minorități), Nicolae Velcea (PSD), Dan Vîlceanu (PNL), Sergiu Cosmin Vlad (USR).

“Reglementarea așezărilor informale este un prim pas pentru incluziunea acestor comunități și șansa ca acești cetățeni să capete drepturi și responsabilități egale. Având siguranța ocupării, acces la infrastructură și servicii, posibilitatea de a-și face buletin permanent, aceștia vor putea accesa programe publice de formare, se vor putea apoi angaja, vor plăti impozite și vor putea oferi viitoarelor generații condiții mai bune de viață și șansa unui viitor mai bun. Amânarea constituirii unui cadrul normativ și operațional pentru așezările informale, nu rezolvă problemele sociale și de organizare spațială a acestora, ci le accentuează. Siguranța ocupării și condițiile de locuire adecvate stau la baza întregului proces de incluziune socială a acestor comunități, în prezent invizibile pentru statul român.” Bogdan Suditu, Expert locuire și planificar teritorială MKBT: Make Better, co-inițiator al proiectului No Man’s Land.

”S-au împlinit săptămâna aceasta doi ani de la momentul la care s-a născut ideea unui astfel de proiect de lege din consultările cu una dintre comunitățile unde locuirea informală este un fenomen real, dar nerecunoscut legal. În astfel de comunități, condițiile de viață sunt foarte grele și nimeni nu poate interveni – pentru că ele nu apar pe hărțile oficiale, iar locuitorii lor sunt practic invizibili. Ei sunt parte dintr-o realitate pe care până acum, legal, nu o puteam recunoaște. Acest proiect de lege reprezintă pasul cheie pentru crearea cadrului de rezolvare a situației așezărilor informale, împreună cu autoritățile și locuitorii acestora. ” Gabriela Stanciu, Director Executiv, Fundația PACT.


28/nov./2020

Reprezentanți ai mai multor instituții județene și locale, parlamentari, membri ai unor organizații non-guvernamentale, precum și locuitori ai unor comunități care se confruntă cu fenomenul locuirii informale au participat la două întâlniri de lucru organizate de Fundația PACT și MKBT: Make Better, alături de partenerii de proiect, la începutul lunii august, la Valea Corbului (Argeș) și Slatina (Olt).

Scopul evenimentelor locale a fost acela de a oferi contextul unei dezbateri necesare pe tema locuirii informale între actori publici cu responsabilități la nivel local și național, respectiv de a facilita discuțiile cu privire la posibilele soluții legislative și de politică publică necesare pentru rezolvarea situațiilor de informalitate de la nivel local și limitarea extinderii fenomenului.

În cadrul evenimentelor organizate sub titlul „Soluții pentru așezările informale din România”, au fost reconfirmate nevoia unei inițiative legislative care să definească precis locuirea informală, în vederea reglementării ei, respectiv nevoia unui program național care să stimuleze autoritățile locale în direcția unor măsuri administrative propice fiecărui tip de locuire informală existent în România.

Evenimentele au avut loc la Valea Corbului și Slatina, două localități reprezentative pentru discuția despre particularitățile locuirii informale în România. În comuna argeșeană Valea Corbului, există 350 de locuințe aflate în situație de informalitate, în timp ce în Slatina, 450 de familii trăiesc în așezări informale. La nivel național, peste 64.000 de familii se află în această situație, fără a avea drept de posesie asupra terenurilor și caselor lor, în unele cazuri fără acte de identitate, cu acces limitat la utilitățile de bază și la infrastructura rutieră.

  • Puteți consulta aici posibile soluții legislative pentru recunoașterea și îmbunătățirea condițiilor de viață din cadrul așezărilor informale din România, într-un document realizat de MKBT: Make Better și Fundația PACT. 

Participanți

Valea Corbului, 1 august 2018. La invitație au răspuns reprezentanți ai Parlamentului României – Dl. deputat Petre Florin Manole, Dl. deputat Daniel Vasile, Dl. deputat Nicolae Georgescu – , ai unor autorități județene relevante – Direcția pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism Argeș, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor Argeș, DGASPC Argeș, BJR Argeș – , edili locali – Dl. Gheorghe Ionescu, Primarul Comunei Călinești, Dl. Bogdan Oancea, viceprimar Comuna Bughea de Jos, Dl. Iosif Daniel, viceprimar Aninoasa, dl. Valentin Velcea, consilier local Călinești, membri unor organizații nonguvernamentale, precum și membri ai comunității din Valea Corbului și ai altor comunități argeșene care se confruntă cu fenomenul locuirii informale.

  • Puteți citi ideile care au reieșit în urma dezbaterii din Valea Corbului aici

Slatina, 7 august 2018. Lista de participanți a cuprins reprezentanți ai autorităților județene – Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Disciplina în Construcții; Serviciul Administrație Publică; Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor Olt, OJCPI Olt, DGASPC Olt, BJR Olt și Serviciul de Gospodăririe al Apelor Olt, precum și reprezentanți ai tuturor serviciilor relevante pentru subiect din cadrul Primăriei Slatina. Au răspuns invitației, de asemenea, Dl. deputat PSD Petre Florin Manole, consilieri județeni – Dl. George Șofaru PSD, Dna. Gherghina Ioniță ALDE, dl. Gabriel Nicolescu PNL, consilier local PNL Dl. Ionuț Comănescu, precum și Dl. Silviu Anton – Președinte USR Olt și Dl Sandu Curt – Președintele Asociației Partida Romilor Pro-Europa Olt.

  • Puteți citi ideile care au reieșit în urma dezbaterii din Slatina aici. 

Fotografii de la cele două întâlniri de lucru locale:

Bogdan Oancea (viceprimar Comuna Bughea de Jos)
Daniel Vasile (deputat) Gheorghe Ionescu (Primar Calinesti)
Dezbatere (moderator Bogdan Suditu MKBT Make Better)
Foto_Slatina3
Foto_Slatina4
Foto_Slatina6 (1)

28/nov./2020

Bun venit în „No Man’s Land”, la Street Delivery 2018

Peste 64.000 de familii trăiesc în așezări informale în România. Oficial, aceste familii nu există. Legislația românească nu menționează termenul de așezare informală și nici nu conține vreo prevedere care să se adreseze acestui tip de locuire sau problemelor grave care decurg din ea: lipsa actelor de identitate permanente, lipsa accesului la servicii și utilități de bază, condiții nesigure de locuire.

Așezările informale sunt zone de locuințe dezvoltate, de obicei, la periferia localităților urbane sau rurale, în care locuitorii nu au drept de posesie asupra terenurilor și caselor lor. Multe dintre ele au apărut cu zeci de ani în urmă, iar unele continuă să se extindă și astăzi. Fie că sunt locuințe improvizate, fie că sunt construcții solide, casele din așezările informale pun în pericol siguranța și uneori, chiar sănătatea locuitorilor lor. Mai mult decât atât, atâta timp cât ele nu există în acte, este imposibilă soluționarea acestei probleme.

1 din 8 persoane din lume locuiește în slums, conform UN Habitat, totalizând în 2016 aproximativ 1 miliard de oameni.

Alte state au început să caute soluții dedicate acestui fenomen sau problemelor asociate lui. În România, ele sunt încă invizibile.

 

 

De ce No Man’s Land, la Street Delivery ?

Tema Street Delivery 2018 este „smart cities”, iar noi credem că un oraș inteligent este un oraș care se îngrijește nu doar de locurile reper, ci și de cele marginale și/sau marginalizate. Dar ca să facă acest lucru, e necesar ca mai întâi să le recunoască.

De aceea, MKBT: Make Better și Fundația PACT vin la Street Delivery cu un “stand” care ilustrează ideea de locuință informală și spune povestea oamenilor din așezările informale, invizibili deocamdată pentru statul român și pentru opinia publică.

Acțiunea face parte din campania de informare și sensibilizare a publicului larg cu privire la fenomenul așezărilor informale în România. Această campanie se derulează în cadrul proiectului „No man’s land: locuire informală în comunitățile rome- recunoaștere, responsabilitate și soluții împărtășite”, proiect care își propune să construiască un cadru legislativ, operațional și financiar favorabil pentru rezolvarea situațiilor de locuire informală din România.

Rămâneți aproape pentru a urmări demersurile noastre pe această temă!


28/nov./2020

Pe data de 19 martie, la ARCUB (Sala Arcelor) a avut loc dezbaterea SOS: Locuirea informală în România. Dezbaterea a fost organizată de către MKBT: Make Better, Fundația PACT, GAL Reșița, Asociația DEP Bumbești Jiu și Grupul de Inițiativă Valea Corbului și a avut loc în cadrul Festivalului One World România 2018. Odată cu dezbaterea a fost inaugurată și expoziția de fotografii „No Man’s Land” (15-26 martie 2018), ce ilustrează, prin ochii fotografilor Bogdan Dincă și George Popescu de la Documentaria.ro, realitățile cotidiene din așezări informale.

Dezbaterea, moderată de Anamaria Vrabie (MKBT), i-a avut ca invitați pe: Alina Tudor (ENEL), Marius Păcuraru (Grupul de inițiativă Valea Corbului), Mirela Dima (CEZ România), Nicoleta Chiriță (Habitat for Humanity), Rodica Păun (Policy Center for Roma and Minorities), Ștefan Buciuc (BCR), Bogdan Suditu (MKBT) și Ioana Petrache (Fundația PACT).

În cadrul dezbaterii au fost ridicate mai multe probleme: faptul că așezările informale desemnează o varietate de situații necesitând, astfel, abordări diferențiate; amploarea fenomenului și creșterea continuă, determinată și de o neasumare din partea decidenților și a instituțiilor abilitate. De aceea, sunt extrem de importante comunicarea și lucrul cu autoritățile publice locale, precum și utilizarea ca sursă de inspirație a modelelor de succes din alte țări – spre exemplu, cazul Macedoniei, unde Habitat for Humanity a acordat asistență tehnică și micro-finanțări pentru îmbunățirea condițiilor de locuire din așezările informale.

Un exemplu de bună practică este și o intervenție recentă din cartierul bucureștean Ferentari, unde Policy Center for Roma and Minorities și ENEL au lucrat în parteneriat pentru îmbunătățirea accesului la curent electric a locuitorilor din zonă. A contat enorm implicarea unui mediator care a facilitat relația dintre comunitate și furnizorul de electricitate și care i-a sprijinit pe oameni în demersurile birocratice.

Dezbaterea s-a încheiat prin sublinierea importanței implicării oamenilor direct afectați în alegerea soluțiilor ce nu pot fi decât adaptate pentru fiecare comunitate.

Puteți să vedeți înregistrarea dezbaterii aici: https://www.youtube.com/watch?v=aZGR2BS9hok

Concluziile dezbaterii pot fi găsite AICI.


28/nov./2020

Vă invităm pe 19 martie la dezbaterea SOS: Locuirea informală în România, din cadrul festivalului Festivalului Internațional de Documentar și Drepturile Omului One World Romania, pentru a discuta, alături de invitații noștri, despre problemele asociate locuirii informale și despre demersurile necesare rezolvării lor.

În același spațiu, între 15 și 26 martie veți putea vizita expoziția de fotografii „No Man’s Land”. Expoziția ilustrează realitățile cotidiene din trei comunități de așezări informale (Reșița, Valea Corbului și Bumbești-Jiu), surprinse de fotografii Bogdan Dinca și George Popescu de la Documentaria.ro.

Aici găsiți mai multe detalii despre evenimente.


28/nov./2020

Pe 2 octombrie 2017 s-a sărbătorit Ziua Mondială a Locuirii (World Habitat Day).  Evenimentul are loc în fiecare an, în prima luni din octombrie și a fost instituit de către ONU, în 1985, cu scopul de a aduce atenție asupra dreptului fundamental la locuire adecvată. Intenția ONU este și de “a aminti că fiecare dintre noi are puterea și responsabilitatea de a decide ce viitor vor avea orașele și satele noastre”.

Fundația PACT, Asociația MKBT – Make Better, Grupul de Inițiativă Valea Corbului, DEP Bumbești Jiu și GAL Reșița au sărbătorit Ziua Mondială a Locuirii la Bumbești Jiu, ca parte a proiectului „No man’s land”: Locuirea informală în comunitățile de romi – recunoaștere, responsabilitate și soluții comune. Proiectul, ce se desfășoară între august 2017 și ianuarie 2019, are ca scop documentarea locuirii informale din România, precum și propunerea de soluții menite să răspundă diverselor situații de informalitate întâlnite în teren. Bumbești-Jiu a fost ales ca loc de sărbătorire, dat fiind că organizația DEP – Bumbești – Jiu este partener în proiect. În plus, în orașul din defileul Jiului au fost identificate două situații ce corespund criteriilor de definire a așezărilor informale:

  • Tetila, zonă de locuire informală de tip “mahala” dezvoltată la marginea localității;
  • Colonia ICH, locuire informală în cadrul fostelor colonii de muncitori.

De altfel, întâlnirea s-a încheiat printr-o vizită de lucru în Tetila, unde au fost identificate ca principale probleme : lipsa de claritate cu privire la proprietarul/proprietarii terenurilor pe care au fost construite case și/sau lipsa autorizațiilor de construcție.

Sărbătorirea Zilei Mondiale a Locuirii a fost și prilej pentru prima întâlnire comună a partenerilor din proiectul No Man’s Land. În cadrul întâlnirii de lucru, s-a agreat asupra celor două definiții a așezărilor informale, ce vor fi folosite în cadrul proiectului:

  • Formațiuni rezidențiale ilegale cărora le lipsește infrastructura de bază, siguranța posesiei, condiții adecvate de locuire etc. (UNECE, 2009)
  • Formațiuni rezidențiale dezvoltate de regulă la marginea localităților urbane sau rurale, în care ocuparea terenurilor are un statut ilegal sau legal, iar construcțiile sunt neautorizate sau respectă parțial autorizațiile obținute, cărora le lipsește accesul la infrastructura tehnico- edilitară de bază, condiții adecvate de locuire etc., ce pun în pericol siguranța și starea de sănătate a populației rezidente (Suditu & Vâlceanu, 2013).

De asemenea, tot în cadrul întâlnirii de lucru s-a discutat și despre înaintarea unei propuneri legislative, precum și despre posibilele riscuri ale demersurilor, cum ar fi riscul de a crea așteptări greșite sau temeri nefondate cu privire la demersurile noastre printre oamenii din așezări informale, risc ce poate fi minimizat printr-o comunicare clară a inițiativei. Participanții s-au arătat, însă, optimiști de succesul unei propuneri legislative care să ofere soluții pentru rezolvarea diferitelor situații de așezări informale.


28/nov./2020

Pe data de 3 octombrie 2016 a fost celebrată în întreaga lume Ziua Mondială a Locuirii, un eveniment instiuit de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a reaminti an de an unul dintre obiectivele Agendei HABITAT din 1976, anume asigurarea unui adăpost decent pentru fiecare locuitor al planetei.

În contextul acestui eveniment și a urgenței de a aduce în dezbatere problemele locuirii informale din România și posibile piste de acțiune pe această temă, am organizat o vizită-dezbatere tematică în cadrul comunității din Valea Corbului – comuna Călinești, județul Argeș.

Valea Corbului este o așezare informală de 280 de case și circa 1.500 locuitori, dezvoltată gradual pe parcursul ultimilor 70 de ani. Prin problemele cumulate, Valea Corbului este una dintre cele mai reprezentative așezări de acest tip, cu un număr alarmant de locuințe construite în extravilan, fără acte de proprietate și în condiții improprii.

Așezările informale sunt o realitate socială și spațială din România care nu ar mai trebui să fie ignorată. Sistematizarea și organizarea acestora necesită politici publice coerente și intervenții complementare din partea autorităților publice, atât la nivel central cât și local, cu responsabilități în domeniul locuirii, al cadastrului și planificării teritoriale, al educației și asistenței sociale.

La atelier au participat reprezentanți ai unor instituții relevante, precum: Cancelaria Primului Ministru; Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice; Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; Agenția Națională pentru Romi; Agenția Națională de Cadastru; Consiliul Județean Argeș și Primăria Comunei Călinești.

Atelierul a fost structurat în două părți:

  1. Vizită și analiză de teren în Valea Corbului, în cadrul căreia participanții la atelier au identificat și documentat o serie de tipologii de nevoi de locuire și
  2. Prezentare-dezbatere despre așezările informale în România și posibile direcții de acțiune pe această temă. În cadrul celei de-a doua părți, s-au abordat: definiția și tipologia așezărilor informale din România; contextul și  statistica acestui tip de așezări în România; Împărțirea responsabilităților în domeniul locuirii informale; Posibile abordări pentru regenerarea urbană în zonele de locuire informală, tipuri de acțiuni și responsabilități.

Descrierea detaliată a atelierului și concluziile acestuia pot fi citite aici. Puteți explora câteva imagini de la atelierul din Valea Corbului aici.